Archive for the ‘Povesti de Paste’ Category

Iată fericiţii câştigători ai Concursului de poveşti “Patinele fermecate ale Iepuraşului”. Am ales doar doi câştigători pentru că în rest am primit foarte multe poveşti copiate de pe internet ceea ce nu e deloc corect. Imaginaţia voastră poate scoate la iveală cele mai frumoase întâmplări, nu e nevoie să copiaţi munca altora. E important să citiţi cât mai mult ca să puteţi scrie frumos dar IDEILE trebuie să vă aparţină. Scrieţi poveşti aşa cum v-ar plăcea vouă să citiţi.

Locul I: Andra, 12 ani, Bucureşti, a câştigat cartea “Aventurile Baronului von Munchausen” pentru următoarea poveste MINUNATĂ:

A fost o data un Iepuras de Paste care iubea patinajul atat de mult incat livra oua de Paste numai in zonele in care existau lacuri inghetate.
Ceilalti iepuri de P
aste erau destul de nemultumiti de preferintele colegului lor si nu intelegeau de ce un iepure ar vrea sa patineze.
Iepurasul nostru avea insa niste patine fermecate si magice, care il ajutau atat sa se distreze patinand cand nu e ocupat primavara cu agitatia de Paste, cat si sa fabrice oua si statuiete de ciocolata absolut delicioase.Dar bineinteles,numai daca spunea cuvintele magice ”Cu oua / Ploua / In-al meu cos” .
Fara aceasta formula,patinele erau numai intrumente utilizabile pentru gheata.
Si cum ceilalti iepurasi nu stiau acest secret,ei credeau ca pasiunea iepurasului nostru era o ciudatenie.Cand fu vremea pentru o mica pauza de morcovi suculenti , iepurasul profita de ocazie si se ascunse intr-o camera din fabrica unde se muncea din greu la fabricarea oualelor colorate,dar ce sa vezi ? 2 iepuri care hoinareau pe coridoare au auzit formula de activare a patinelor fermecate asa ca si-au ciulit urechile lor lungi si au spionat pe gaura cheii sa vada ce se intampla . Si au vazut ei cum patinele s-au activat,invaluind c
amera intr-un val de magie , care mirosea extraordinar .
Iepurasul pleca sa aduca niste praf magic ca sa inceapa preparearea oualelor de ciocolata,dar SURPRIZA !  ceilalti doi s-au sfatuit sa ii fure repede patinele . Au fugit catre ceilalti „iepuri constructori de oua” ,dupa cum erau ei numiti si le-au povestit tot . Cum patinele foloseau pentru oua de ciocolata,si nu pentru patinaj cum credeau toti , si toata lumea a ajuns la concluzia ca iepurasul primea asa multe scrisori de multumire si era asa iubit de copii pentru ca triseaza in fata lor ! Si i-au cerut explicatii !
El,surprins rau,a fost nevoit sa spuna adevarul . Adevarul cum ca intr-o iarna geroasa patina cu niste frunze si deasupra lui a trecut insus Mos Craciun,care arunca o privire peste lista copiilor cuminti.Intrand in vorba cu Mosul,iepurasul ii spusese cum ar vrea ca, clasicele oua pictate sa devina ceva care chiar sa ii bucure mai mult pe copii,dar totusi sa ajunga doar in posesia copiilor cuminti si inteligenti,nu la orice copil de pe glob . Si Mosul i-a promis ca asa va fi,si ca nimeni altul decat el nu e mai potrivit pentru aceasta sarcina,dar care trebuie tinuta secreta,pentru ca ceilalti iepuri le vor manca inainte de a le livra . Si era adevarat ! Iepurii aveau o pasiune secreta de care nimeni nu stie pentru …. ciocolata ! Iepurele nostru insa,din acea iarna nu mai simtea nimic pentru ciocolata,datorita Mosului ,  care i-a transformat frunzele in niste patina albe pictate cu morcovi si floricele si i-a dat formula magica .
Iepurii priveau unul catre altul ! Le era rusine ca pentru un moment au avut o parere proasta tocmai despre cel care salva bucuria copiilor in zilele de paste ! Intelegerea ramase ca iepurii sa fabrice oua colorate,cum stiu ei sa fabrice,iar iepurele nostru sa le transforme si sa le livreze copiilor !
Sfarsit !

Locul II:  Andrei, 9 ani, Petroşani care mi-a trimis o poveste în versuri a câştigat volumul de poezii “Prisaca” de Tudor Arghezi

Iepuraşul avea patine fermecate

Cu morcovi alintate

Ducea ouă de ciocolată în spate

Şi ceilalţi iepuri nu-i dădeau dreptate.

Când gheaţa a început să se topească

Iepurele patinator a trebuit să se grăbească

Când a căzut cu fundul în apă

A început să plângă: “văleu se crapă!”

Câţiva copii l-au ajutat să stea în picioare

Cum o să-i răsplătească oare?

După ce le-a dat câte un ou de ciocolată

Iepurilă s-a gândit că a făcut-o lată

Dar iepurele şef văzându-l aşa supărat

De îndată l-a întrebat:

“Nu vrei să fii iepure de paşte în Laponia?

Ce să fac acolo Măria Ta?

Acolo totul e îngheţat,

Poţi să te ocupi şi de iepurit şi de patinat!”

Şi uite-aşa povestea iepurelui cu patine

S-a cam terminat cu bine.

Iepuraşul porneşte cu premiile către voi chiar astăzi. Să sperăm că o să ajungă la timp. Vă mulţumesc pentru poveştile deosebit de frumoase.

Sursa foto: www.printables.scholastic.com

Dragi spiridusi si spiriduse va provoc la un nou concurs zapacit pentru ca se apropie Pastele si vreau sa va fac si eu cate un mic cadou.

Iata ce trebuie sa faceti:
Continuati urmatorul text despre Iepuras pentru a ajunge la o frumoasa poveste:

A fost o data un Iepuras de Paste care iubea patinajul atat de mult incat livra oua de Paste numai in zonele in care existau lacuri inghetate.
Ceilalti iepuri de Paste erau destul de nemultumiti de preferintele colegului lor si nu intelegeau de ce un iepure ar vrea sa patineze.
Iepurasul nostru avea insa niste patine fermecate si…

Astept povestile voastre pe adresa povesti@zapacita.ro sau in comentarii pana pe 1 aprilie de Ziua Pacaleilor. Va rog sa va scrieti numele si varsta pentru ca acest concurs se adreseaza bineinteles NUMAI copiilor.

Voi alege cele mai frumoase 3 povesti si castigatorii vor fi afisati pe 2 aprilie ca sa ajunga cadourile cat mai repede la ei.
Momentan premiile vor ramane surpriza :P

Mult mult succes!

image008

Anne Marie Niculescu mi-a trimis pe mail următoarea poveste. Mi-a placut foarte mult cum şi-a imaginat ea că dorinţele stau captive în ouăle de Paşte şi că atunci când acestea se sparg dorinţele se îndeplinesc.

Sunt curioasă dacă personajul poveştii ei este inventat sau există şi în realitate un copilaş care şi-a pus dorinţa despre care Anne Marie ne vorbeşte. O rog pe această cale să ne spună şi nouă într-un comentariu cum i-a venit ideea asta frumoasă de poveste fermecată.

Până când ne răspunde ea, mă duc să-mi pun şi eu o dorinţă într-un ou roşu :)

Dorinţă de Paşte

Aveam 8 ani şi într-o seară bunica mi-a citit o poveste despre un iepuraş vesel şi poznaş.În acea noapte am avut un vis frumos:

Un iepuraş cu un coş cu ouă vopsite în culorile curcubeului a sunat la uşă. Eu i-am deschis şi l-am poftit în casă. Era extraordinar, iepuraşul vorbea exact ca în poveste. M-a întrebat dacă ştiu legenda lui Iisus şi atunci eu am început să povestesc legenda. Iepuraşul mă asculta, urechile lui drepte erau atente la fiecare cuvânt, iar câteodată i se mişca vesel bucăţica de codiţă. La  sfârşit mi-aspus că sunt un copil foarte bun şi care ştie să povestească. Şi ca să mă răsplătească mi-a spus să-mi pun o dorinţă în gând, să iau un ou din coş şi să ciocnesc cu el. Oul meu nu s-a spart şi mi-a spus că în el este dorinţa mea, iar dacă voi avea face tot ce e frumos şi bun în viaţă şi îmi voi dori acel lucru în continuare, la una dintre sărbătorile de Paşte, când voi ciocni acel ou, acesta se va sparge, iar dorinţa mi se va împlini.

M-am trezit dimineaţă din vis, iar lângă pernă aveam un ou foarte frumos pictat.La sărbătoarea de Paşte din acel an nu mi s-a spart oul când am ciocnit cu alţii.Dar anul următor s-a spart şi dorinţa mi s-a îndeplinit: m-am înscris la un club de fotbal, secţinea de copii şi juniori, pentru a deveni un bun portar de fotbal. Aceea era dorinţa mea şi atunci mi-am amintit de iepuraşul din vis.

În continuare fac tot ceea ce trebuie pentru a-mi desăvârşi visul.

Iată povestea care i-a adus Georgianei din oraşul Vulcan o revistă Lilliput şi un album cu cântece de Paşte “Ce aduce iepuraşul”.

Mi-a plăcut acest text încă de la început pentru că, aşa cum o să vedeţi şi voi, este foarte-foarte bine scris. Povestea Georgianei are tot ce-i trebuie: tradiţii şi obiceiuri de Paşte, atmosferă caldă de familie, fantezie şi personaje fantastice, emoţie.

Georgiana, chiar te rog dacă mai scrii compuneri, poezii, poveşti să îmi mai trimiţi şi mie pentru că ai talent si mi-ar face mare plăcere să-ţi găzduiesc textele aici printre poveştile mele :)

Pasarele

Povestea Iepuraşului

Ziua de Paşte sărbătorită în familie a fost o zi minunată pentru Ionuţ. În fiecare an bunica pregăteşte în baie o ulcică în care pune apă curată, un ou roşu, busuioc şi câţiva bănuţi. Toţi ai casei se spală pe faţă cu această apă ca să fie sănătoşi şi norocoşi tot anul. A purtat hăinuţele noi cu care s-a înnoit ca în fiecare an de Paşte, după tradiţie. Au stat cu toţii la masă, au ciocnit ouă vopsite. S-au bucurat să fie împreună toţi ai casei în zi de mare sărbătoare. Pe seară, Ionuţ a pregătit, ca de obicei, pentru păsări o masă îmbelşugată cu seminţe şi firmituri de pâine şi chiar de cozonac. Aşa a făcut toată iarna. Zgribulite, micuţele păsări de pe stradă veneau aici ştiind că vor găsi hrana. Ca să-i mulţumească, ele ciripeau vesele la fereastră. Aşa fac şi acum. Băiatul le ascultă cu plăcere şi i se pare că ele vor să-i spună ceva. Închide ochii şi ciripitul se transformă în şoapte de poveste.
- A sosit iar Paştele…, spune o vrăbiuţă…E sărbătoare în sufletele şi în casele creştinilor.
- Vine şi iepuraşul cu daruri…Ştie cineva povestea lui? întreabă o turturică.
- Mi-a spus-o demult o pasăre călătoare care în drumurile ei văzuse şi auzise multe, spune o vrabie bătrână care începe, fără să se lase prea mult rugată, să povestească:
,,- Cu mult, mult timp în urmă anotimpurile coborau pe pământ sub forma unor zâne ca să aibă grijă de plante, animale şi oameni. A sosit şi Zâna Primăvara. Era tânără, frumoasă şi veselă. Îi placeau copiii şi îi plăcea să-i bucure, să-i vadă râzând din toată inima. Nu pierdea nici o ocazie să le facă daruri. Avea o pasăre fermecată care facea ouă colorate pe care le lasa în cuiburi prin locurile unde copiii se jucau, ca aceştia să le găsească şi să se bucure.

Uneori, primăvara vremea poate fi capricioasă, poti crede chiar că iarna s-a întors. Aşa s-a întâmplat atunci. Pasărea a fost prinsă de vremea rea şi s-a îmbolnăvit. Zâna Primăvara nu a putut face prea mult pentru ea. Putea s-o salveze numai dacă o transforma într-un animal rezistent care trece prin toate anotimpurile fără probleme. Atunci privirea i-a căzut pe timidul iepuraş, bun prieten al copiilor, şi pasărea a devenit unul dintre iepuraşii ce paşesc timizi prin grădini şi livezi în orice anotimp.

A trecut mult timp de atunci… Pe Zâna Primăvara nu a mai văzut-o nimeni de pe Pământ. Oamenii văd numai semnele trecerii ei: natura plină de viaţă, copacii înfloriţi, albine zumzăind, flori şi cântec de păsări. De întâmplarea de atunci aminteşte Iepuraşul care soseşte în fiecare an de Paşte, minunata sărbătoare a primăverii, când natura reînvie şi viaţa este biruitoare. Iepuraşul acesta aduce daruri copiilor ca să-i vadă fericiţi, aşa cum Zânei Primăverii îi plăcea să-i vadă. Cei care cunosc povestea spun că acest Iepuraş redevine pentru scurt timp pasărea dragă a Primăverii ce făcea daruri copiilor şi poate face ouă colorate pe care să le dăruiască amintind de cea care i-a salvat viaţa, Zâna Primăvara.”
Pasărea care mi-a spus povestea spunea că a vazut pe acolo pe unde a trecut copii care puneau în iarbă cuiburi făcute de ei aşteptând ca iepuraşul să le umple cu mici daruri…
Se aşterne liniştea. Ionuţ a adormit demult ascultând povestea ciripită. Visează şi el o poveste…

Turturica

iepuras coconas

Dragilor şi dragelor, în această zi sfântă nu pot decât să vă doresc să fiţi alături de familiile voastre, fericiţi şi iubiţi. Să vă bucuraţi de cozonac, de ouă roşii, de pască şi mai ales de surprizele pe care Iepuraşul vi le-a pregătit

Paşte fericit!

Iată mai jos povestea lui Costeluş, un băieţel foarte isteţ de numai 13 ani:

Vanatoarea de iepurasi

image015

Nu va speriati de un asemenea titlu. Nu vanam iepurasi cu pusca si nu-i facem fripturica. Ei sunt prea dragalasi pentru asa ceva. Vanatoarea de iepurasi are loc astfel: in ziua de Florii, se iese cu mic cu mare in lunca de la marginea satului. Neaparat avem si niste catei cu noi, dar sunt blanzi si nu fac rau la nimeni. Dupa ce ne adunam, seful vanatorilor suna din corn si toata lumea pleaca sa caute iepurasi. Cine vede mai multi iepurasi, va avea mult noroc in anul acela. Anul acesta am fost si eu cu ei la vanatoare si mi-am dorit sa vad multi, multi iepurasi ca sa castig concursul de fizica la care m-am inscris. M-am invartit pe campie o gramada, m-am uitat prin toate cotloanele si nu am vazut niciun iepuras. Gata, mi-am zis eu, n-am nicio sansa la concurs. Eram foarte suparat si imi era foame, asa ca m-am hotarat sa ma intorc acasa. Mama sigur imi va spune ca sunt prostut si ca trebuie sa invat pentru concurs, ca iepurasii nu au nicio legatura cu asta. Dar eu stiu bine, iepurasii sunt tare nazdravani si daca nu crezi in ei, acusi iti fac vreo farsa. Si cum se apropie Pastele, nu puteam sa risc, daca nu primesc niciun ou de ciocolata?

image003

La marginea campiei e o padurice rara, unde cresc copacii plantati de oamenii din sat dupa ce un incendiu a distrus padurea acum cativa ani. Copacii sunt tineri, eu pot sa ii cuprind cu palmele, si au frunzulite mici si verzi, abia iesite din muguri. M-am indreptat spre padure ca sa culeg niste lacramioare pentru mama - are nume de floare si o sarbatorim mereu de Florii. Cand m-am apropiat de manunchiul de floricele albe, am vazut un iepuras maroniu rontaind coaja unui copac. Am ramas nemiscat ca sa nu fuga, apoi cand s-a indepartat, m-am luat dupa el. Tiptil, am ajuns la vizuina lui si acolo, ascunsi de privirile oamenilor, erau multi iepurasi mici si pufosi, care n-aveau nici ochisori. Nu stiu cati erau, am incercat sa ii numar, dar ei se tot foiau si le pierdeam sirul. Am fugit repede acasa cu lacramioarele si i-am spus mamei ca sigur va veni iepurasul de Paste (acum avea atatea ajutoare…) si sigur voi lua premiul cel mare la concurs.

image007

Şi întradevăr Costeluş s-a numărat printre cei 10 câştigători ai concursului Iepuraşului. Premiul a plecat spre el încă din Vinerea Mare şi sper că va ajunge cât mai curînd şi că îl va încânta.

image012


P.S. Imaginile astea aşa de drăguţe sunt de la o cititoare care mi-a scris o urare pe mail foarte foarte frumoasă.