Archive for the ‘Povesti de Craciun’ Category

Impreună cu un grup de copii talentați și visători de la Centrul de Zi Sfânta Sofia din București am meșterit o poveste de iarnă exact așa cum și-au dorit-o:

Regatul de Foc

A fost o dată un unicorn de foc care păzea un ținut îndepărtat numit FocoLandia. Unicornul era vesel, dar era și foarte puternic și nimeni nu îndrăznea să-i calce teritoriul nepoftit. Peste toate astea, mai era și bun prieten cu Moș Crăciun, așa că nimeni nu risca să-l supere și să se trezească fără cadouri sub brad.

De partea cealalată a Pământului, se întindea un vast ținut de gheață ,condus de nimeni altul decât de Mr. Bean. Aici domnise pacea vreme de 7 milioane de ani dar cu o săptămână înainte de Crăciun, un monstru de gheață a căzut din cer. Era un fost locuitor al ținutului de foc pe care unicornul îl exilase pentru că devenise foarte mâncăcios și egoist, De cum a atins ținutul de gheață, a și început să arunce cu fulgere de gheață și să distrugă tot ce-i ieșea în cale.

Locuitorii ținutului de Gheață au convocat o ședință cu Omul de Zăpadă și cu Printeșa Elsa care erau sfătuitorii lui Mr. Bean de mai bine de o sută de ani.

-          Ce e de făcut Elsa?

-          Ce e de făcut Omule de Zăpadă?

-          Printre fulgerele astea unicornul de foc n-o să poată să aterizeze cu sania Moșului

-          Nimeni n-o să mai primească niciun cadou!

Între ținutul de foc și ținutul de gheață, într-o țară pe care nicio busolă nu știa cum s-o găsească, locuia Moș Crăciun cu tot alaiul lui de spiriduși. Printre copii, țara Moșului mai era cunoscută și sub numele de Țara Bomboanelor și a Cadourilor.

Ajutorul cel mai de nădejede al Moșului era un ștrumf mustăcios, caraghios și foarte drăguț care an de an livra cadourile călare pe unicornul de foc înhămat la sania fermecată. Moșul ar fi vrut de câțiva ani să înlocuiască sania cu o motocicletă, dar ștrumful nu era de acord pentru că un unicorn de foc nu polua, spre deosebire de motorul puternic la care visa bătrânul Crăciun.

unicorn

Moș Crăciun căuta de multă vreme să se modernizeze și visa ba la o motocicletă, ba la scrisori trimise prin SMS ca să-i fie mai ușor să arhiveze toate dorințele copiilor. Ștrumful mustăcios îl descuraja de fiecare data când îi arăta prețurile pentru toate mofturile astea și Crăciunul se întâmpla an de an așa cum fusese el lăsat să fie: cu sania fermecată, cu scrisori scrise de mână și cu o cursă nebună pentru livrat toate cadourile în noaptea de ajun.

Ca-n fiecare an, ștrumful a trimis un nor de praf de stele până în ținutul de foc și acesta a fost semnul pentru Unicorn că e timpul să pornească la drum. Cât ai zice FOC!, unicornul a apărut la poarta atelierului de jucării, ștrumful l-a încălecat și Moșul l-a înhămat la sanie. Ceilalți spiriduși au încărcat sacul cu cadouri. Crăciunița l-a pupat pe Moș pe obraz și l-a rugat să nu mănânce prea multe fursecuri că-l așteaptă cu o prăjitură specială. Și duși au fost.

Treaba mergea ca pe toate. Cadourile zburau pe hornuri, nicio încurcătură, nicio uituceală.

Când au ajuns spre dimineață la poarta Ținutului de Gheață, ningea foarte puternic, mult mai puternic ca-n anii trecuți. Prințea Elsa și Omul de Zăpadă le-au ieșit în întâmpinare și au apucat să strige:

-          Fugiți! Nu mai e vreme pentru cadouri! Fugiți!

Din spatele lor, Monstrul de Gheață l-a țintit pe Moș Crăciun cu un fulger de gheață și i-a găurit mâneca dreaptă de la costum.

-          Ei poftim! Credeam că am terminat cu prostiile astea cu furat Crăciunul, a bombănit Moșul.

Monstrul se apropia amenințător și tuna:

-          Nimeni nu mai primește niciu cadou! Lăsați toate dulciurile la poartă și dispăreți!

-          Știi ceva despre asta Unicornule? A întrebat Moșu.

-          Ddaa…e un mâncăcios de la mine din ținut. L-am alungat pentru că mai avea puțin și-mi mânca și urechile.

-          TzzTzzz. Nu se face așa ceva înainte de Crăciun. De-aș mai fi avut șosetele alea fermecate am fi putut să-i venim de hac, dar nu mai știu cui le-am cadorisit.

Prințesa Elsa s-a luminat la față.

-          Șosetele sunt la Mr. Bean, Moșule!

Și a încălecat pe Unicorn ca să ajungă cât mai repede la conducătorul Ținutului de Gheață. Ștrumful caraghios se lupta să țină Monstrul departe cu câteva glume, dar nu se descurca prea bine.

-          Cioc-cioc!

-          Cine e acolo? întrebă Monstrul

-          Mary

-          Mary who?

-          Merry Christmas, Monstrule!

-          Roaaaar! Țipă monstrul, mai nervos ca până atunci.

-          Eu ți-am zis că glumele tale n-au niciun haz, zise Moșul de sub sania fermecată unde se ascunsese.

Când monstrul era aproape și se pregătea să răstoarne sania în căutarea dulciurilor, Mr. Beana apărut cu șosetele Moșului și le-a aruncat către picioarele de gheață ale creaturii.

Puterea șosetelor era atât de mare, încât picioarele monstrului de Gheață s-au transformat în două acadele uriașe.

-          Deci de-asta m-a certat Crăciunița că am făcut cadou șosetele astea…a început Moșul să râdă

Monstrul râdea și el și se minuna de noile picioare. Când au văzut cu toții câte puteri ascunde Crăciunul, s-au hotărât să nu se mai certe și să fie prieteni. Unicornul de foc a fost de acord să-l primească pe Monstru înapoi acasă și Moș Crăciun i-a dăruit un nor îngheațat fermecat care să-l protejeze pentru totdeauna de a se topi. Din norul fermecat ningea numai cu înghețată, așa că Monstrul era salvat și nu mai avea să rămână niciodată fără dulciuri.

Mr. Bean și Moș Crăciun au râs minute bune de încurcătura cu șosetele. Noroc cu ștrumful care i-a amintit Moșului că e deja dimineața de Crăciun și sunt așteptați înapoi acasă, altfel s-ar mai fi hlizit mult și bine iar Moșul i-ar fi oferit lui Mr. Bean haina găurită în schimbul șosetelor.

-          Domnule, până la anu scrie-mi o scrisoare să știu ce să-ți aduc, să nu-mi mai uit secretele pe aici că până la urmă rămânem fără Crăciun.

-          S-a făcut Moșule!

Și am încălecat pe un unicorn de foc

Și v-am spus o poveste minciunită deloc.

unicorn si dragon

Va invit alaturi de Scoala de Arte si Maniere la o joaca de-a povestitorii.  Sambata, 15 decembrie, de la ora 11:00 inventam cele mai frumoase povesti de Craciun.

În luna decembrie spiriduşii lucrează de zor în atelierele Moşului şi sunt prea ocupaţi pentru a crea poveşti noi de Crăciun. Cum copiii îl cunosc cel mai bine pe Moş Crăciun, îi invităm la acest atelier ca să dăm viaţă unor poveşti de iarnă nemaiauzite până acum.

Poate renii au o durere de burtică, poate Crăciuniţa a rămas fără praf de stele şi nu mai poate să gătească prăjiturile magice preferate ale Moşului. Vom vedea împreună încotro ne vor purta poveştile şi vom învăţa cum să inventăm personaje şi să le trimitem în aventuri cu final fericit.

În cadrul acestui atelier copiii vor lucra în echipă şi vor crea o poveste de iarnă colectivă, vor creiona individual o poveste scurtă cu aromă de scorţişoară, vor desena personaje, vor completa schiţe de personaj şi se vor bucura de poveştile colegilor.

La final, fiecare va pleca spre casă cu o poveste unică, numai bună de spus Moşului, familiei şi prietenilor.

Detalii despre inscriere aici: Scoala de Arte si Maniere

Bună seara dragi spiriduşi şi spiriduşe!

Vă scriu cu întârziere pentru că a fost o perioadă foaaaaarte ocupată şi Moşul a avut nevoie de tot ajutorul ca să livreze cadourile voastre la timp.

Sper că aţi primit tot ce vă doreaţi şi că aţi împodobit cei mai frumoşi brăduţi.

Chiar dacă a trecut Crăciunul, darurile sunt binevenite oricând, mai ales atunci când sunt dăruite celor care au întradevăr nevoie de ele. Vă invit să faceţi o bucurie cuiva, dar să şi câştigaţi un premiu frumos pentru asta!

Ca să-i arătaţi Moşului că sunteţi întradevăr nişte copii foarte cuminţi, ce-ar fi să vă gândiţi şi la cei mai puţin norocoşi decât voi? Tot anul am creat poveşti  şi am sperat că le-aţi citit în număr cât mai mare. Unii copii din păcate nu pot citi pentru că nu văd şi au nevoie de ajutorul nostru pentru a descoperi lumea poveştilor.

Dacă vreţi să ajutaţi copiii nevăzători să asculte poveşti frumoase, rugaţi-vă părinţii să vă ajute să le faceţi o mică bucurie. Iată  cum:

Nişte omuleţi au decis să devină un fel de ajutoare ale Moşului şi au înregistrat o mulţime de poveşti pentru copiii care nu pot să citească. Am înregistrat şi eu poveştile “Moş Crăciun a răcit” şi “Şoarecele şi pisica“. Ele apar ca fiind trimise de revista Lilliput pentru că nimeni nu m-ar fi crezut că sunt chiar o spiriduşă zăpăcită :P

Puteţi găsi CD-ul cu poveşti aici. Poveştile audio se salvează şi apoi se imprimă pe un CD gol. Coperţi pentru CD puteţi găsi aici. Cd-ul se pune frumuşel într-un plic şi se trimite prin Poştă unor copii :) Găsiţi o mulţime de adrese de centre de copii din toată ţara chiar aici

Primul copil sau părinte care îmi povesteşte într-un mail sau printr-un comentariu că a reuşit să dăruiască CD-ul de mai sus va avea parte de o surpriză din partea mea: câştigă cartea de poveşti “Pădurea vrăjită”.

Tot ce trebuie să faceţi este să fotografiaţi cd-ul şi plicul în aşa fel încât să se vadă către ce fundaţie/centru(etc.) l-aţi expediat.

Fiţi darnici aşa cum a fost şi Moşul cu voi. Hai să arătăm tuturor că ştim să şi dăruim, nu doar să primim ;)

Ideea “Citeşte o poveste” a pornit anul trecut pe blogul Gramo.ro şi s-a materializat în deja doua CD-uri cu poveşti audio pentru copii pe care vă invit să le ascultaţi şi să le dăruiţi.

EDIT: Avem deja o castigatoare pe care o voi anunta maine seara :)
Konkurs.ro - Concursuri si promotii



Acum multă vreme, în oraşul Nazareth locuia o tânără fată pe nume Maria. Era foarte harnică, credincioasă şi frumoasă. Toată lumea o iubea, mai ales Iosif, tâmplarul cu care urma să se căsătorească.

Într-o zi, pe când Maria făcea curăţenie un înger a apărut în faţa ei. S-a înspăimântat grozav pentru că nu mai văzuse un înger niciodată şi nu înţelegea de ce acesta i se arătase tocmai ei.

-          Nu te teme! i-a spus îngerul Gabriel. Dumnezeu m-a trimis la tine să îţi dau o veste minunată.

Maria tremura şi se gândea că poate visează.

-          Vei avea un băieţel şi îi vei pune numele Iisus.

Nu se putea. Nici măcar nu se căsătorise încă cu Iosif. Cum o să-i spună acestuia că o să aibă un copil? Îngerul i-a ghicit gândurile şi a încercat să o încurajeze.

-          Duhul Sfânt face miracole. De aceea fiul tau Iisus va fi fiul lui Dumnezeu. Nu te mira! Ştii doar că toată lumea spune despre verişoara ta Elisabeta că nu poate avea copii. Ei bine ea este deja însărcinată. Nimic nu este imposibil pentru Dumnezeu.

Iosif a rămas alături de tânăra fată pentru că îngerul i-a apărut şi lui în vis. Ingerul l-a sfătuit să nu-i fie frică şi să o ia de soţie pe Maria, mama lui Iisus.

Pentru că August, împăratul roman din acele timpuri s-a hotărât într-o zi că vrea să afle câţi oameni locuiau în ţară, a ordonat ca toată lumea să-şi înregistreze numele în oraşul în care se născuseră. Maria şi Iosif se născuseră în oraşul Betleem aşa că au fost forţaţi să pornească într-acolo, deşi sorocul naşterii se apropia. Drumul de mai bine de 10 kilometri a fost foarte obositor pentru Maria.  Au ajuns seara târziu şi oraşul era plin de oameni care veniseră să respecte ordinul împăratului. Cei doi nu aveau unde să doarmă pentru că nimeni nu-i mai primea. Abia la marginea oraşului au reuşit să găsească o peşteră în care pe timp friguros păstorii îşi adăposteau animalele. Mariei îi venise timpul să nască aşa că peştera aceea a fost un adăpost suficient de bun. După miezul nopţii Iisus Hristos s-a născut. Maria l-a înfăşat şi l-a culcat în ieslea în care erau puşi mieii.

La scurtă vreme micul prunc a început să primească vizitatori. Au sosit întâi nişte păstori din apropierea Betleemului care aflaseră de la Îngerul Domnului măreaţa veste a naşterii. Iosif şi Maria i-au ascultat uimiţi şi fericiţi.

Apoi au sosit cei trei crai de la răsărit. Aceştia erau înţelepţii care studiau stelele şi credeau că pe cer o dată cu naşterea unui om apare o stea. În noaptea aceea friguroasă observaseră o stea nouă şi frumoasă. S-au ghidat după ea şi au ajuns la pruncul Iisus care se odihnea în ieslă. Craii auziseră de la iudei de Mesia şi de aceea au cinstit pruncul sfânt cu tămâie ca pe Dumnezeu, cu aur ca pe un împărat şi cu smirnă ca pe un muritor. A doua zi cei trei crai s-au întors în ţinuturile lor pentru a răspândi vestea naşterii Mântuitorului.

Iosif şi Maria erau mândrii de micul prunc şi nu mai aveau nici o îndoială în privinţa miracolului înfăptuit de Dumnezeu.

În seara de Crăciun să nu uitaţi să vă amintiţi de povestea aceasta. Găsim cadouri sub brad ca să ne amintim de darurile sfinte primite de pruncul Iisus şi ne bucurăm de sărbătorile de iarnă împreună cu prietenii şi familiile noaste pentru a slăvi străvechiul miracol înfăptuit de Dumnezeu.

Să fiţi cuminţi, buni şi recunoscători, acesta este darul cel mai de preţ pe care-l puteţi face celor dragi vouă.

Şi-am încălecat pe-un măgar

Şi v-am spus o poveste cu har

La sfârşitul acestei săptămâni voi publica  “Povestea pruncului Iisus”. Această poveste a apărut şi în numărul de decembrie al revistei Lilliput

Dacă aveţi poftă de desenat, aştept creaţiile voastre pe adresa povesti@zapacita.ro

Vă reamintesc că la sfârşitul anului voi premia cei mai activi ilustratori de poveşti.

P.S. I-aţi scris Moşului? Aţi fost cuminţi? Cum i-aţi trimis scrisorile voastre?

Iata adresa oficiala a lui Mos Craciun:

Santa Claus
Santa Claus Village
FIN-96930 Arctic Circle
Finland