Archive for April, 2012

Pentru că suntem în săptămâna Şcoala Altfel, copiii se bucură de tot felul de activităţi interesante. Ieri am fost în vizită la şcoala nr. 11 din Bucureşti şi, împreună cu copiii de la clasa a II-a, am inventat o mulţime de poveşti. Iată câteva dintre ele:

Căţeluşul aventurier

de Irina Anissia Minculescu (8 ani)

A fost o dată un căţel care voia să fie aventurier. Într-o zi, a plecat de acasă şi s-a dus la munte. Am uitat, pe căţel îl chema Azorel. Azorel s-a întâlnit cu un urs care scobea lemnul.

Ursul a zis:

- Ce faci aici căţelule?

- Am venit să îmi caut norocul în lume!

- Pot să vin şi eu cu tine?

- Sigur, dar de ce?

- Pentru că stau aici de 20 de ani!

- Oh!

A mers ce a mers Azorel şi s-a întâlnit cu un lup care voia să-l mănânce şi pe el şi pe urs.

Ursul a mormăit la el:

- Nu te băga unde nu ai treabă!

- Scuze dar îmi e foame şi frig…

Azorel s-a înduioşat:

- Vino cu mine înapoi acasă…

- Bine, îţi mulţumesc.

Şi uite aşa, norocul cel mai mare al lui Azorel a fost că şi-a întâlnit doi prieteni adevăraţi.

Salvarea lumii

de Vlad Mihnea Diaconescu

Au fost o dată ca niciodată, demult de tot, şase samurai care îi opreau pe Nailoci cu nişte simboluri. Nailocii plănuiau să inunde lumea oamenilor cu lacrimi. Din fericire o nouă generaţie de samurai a fost gata să ne apere.

După 10 ani, Andrei, Tudor, Miruna, Vlad, Cătălina şi Albert, au găsit sub pământ nişte telefoane ciudate pe care erau inscripţionate nişte litere în chineză. Fiecare dintre ei a atins câte un telefon şi a simţit o pişcătură. Apoi au avut o viziune cu nişte monştrii care adunaseră lacrimile tuturor oamenilor şi plănuiau să inunde lumea cu ele.

Vlad s-a minunat: “De unde ştiu eu asta? E ca în Powerangers samurai. Fiecare simbol reprezintă câte un lucru.”

- Andrei, fă semnul F şi intră în el!

- Tudor, fă semnul M şi intră în el!

- Miruna, fă semnul L şi treci prin el!

- Cătălina, fă semnul V şi treci prin el!

- Albert, fă semnul P şi treci prin el!

- Eu o să fac semnul A şi o să trec prin el!

După ce toţi copiii au făcut semnele în aer, un portal magic s-a deschis şi toţi au păşit în dimensiunea răufăcătorilor exact când aceştia se apropiau cu barca de marginea portalului, gata să dea drumul la torentul de lacrimi. Copiii le-au scufundat barca şi toţi Nailocii au murit.

De acum nu va mai fi nici un rău pe lume.

Cele două gemene vrăjitoare

de Ioana Stoian

A fost o dată o familie de vrăjitori. Părinţii erau foarte norocoşi pentru că aveau două fete gemene. Primei i-au dat numele Erika şi pe a doua au numit-o Magister Cleon. Îi spuneau Cleon.

Când fetele au ajuns la vârsta de 14 ani, au fost obligate să se mute la şcoala de magie. La început au fost încântate dar când s-au mutat au observat că şcoala avea mai multe sedii şi mai multe căsuţe în care fraţii erau obligaţi să stea împreună. Ele locuiau într-o căsuţă mică şi galbenă care avea un gard verde şi drăguţ.

După câteva săptămâni, Erika şi Cleon au ajuns să se duşmănească şi să se urască de parcă nu mai erau surori. Cleon era malefică dar nimeni nu ştia. Erau două gemene duşmance şi se certau toată ziua. Se lăsa liniştea doar când intra în casă doamna Wigellman, de la şcoala de magie..

Într-o zi au descoperit că se pot bate cu magie. Cleon a dat în Erika cu misterioasa magie neagră iar sora ei a atins-o cu magia bună a luminii. Enervată, Cleon a făcut vraja Misteriosum Invizibilus şi s-a făcut nevăzută în timp ce Erika a fost trimisă într-o gaură neagră. Magia luminii a fost însă mai puternică şi până la urmă, Erika a învins şi lumea a fost de atunci mai fericită.

VA URMA